Există o serie de aspecte ale caracterului și personalității noastre care fac din noi ceea ce suntem și ne ajută să fim persoane mai bune sau, din contră, mai puțin bune.

Chiar dacă e un lucru la care nu ne gândim în mod obișnuit, a avea o stimă de sine corectă, la justa ei valoare, este foarte important pentru propria stare de bine. Când aveți o stimă de sine redusă, suferiți și inconștient faceți ca și anturajul vostru să sufere. E ca și cum ați fi paralizat emoțional. Vă este in mod constant frică de ceea ce oamenii vor spune despre voi, despre acțiunile voastre. In plus, nu aveți deloc încredere in voi. Sunteți frustrat și mereu în incertitudine.

Ce e și mai rău, este că ignorați complet acest lucru. Adică în realitate aveți o stimă de sine redusă dar de fapt credeți contrariul. Atunci, cum putem ști dacă avem o stimă de sine la justa ei valoare?

Iată 7 semne (metode) care vă permit să aflați acest lucru și să găsiți o soluție. Analizând acest aspect al psihiclui dumneavoastră și lucrând aspra lui vă veți putea cunoaște mai bine și implicit ameliora stima de sine.

  1. Vă cereți scuze tot timpul

 

A-și recunoaște sau a admite propriile greșeli este o calitate foarte apreciabliă, aceasta permițând evitarea problemelor, resentimentelor sau neînțelegerilor. Dar in același timp nu trebuie să luăm totul asupra noastră. Nu totul e din vina noastră. Faptul de a vă cere scuze mereu arată că nu vă  stimați suficient și că luați chiar și greșelile altora asupra voastră.

Asumați-vă responsabilitățile doar pentru ceea ce ați facut, cu fruntea sus, și dacă e nevoie cereți-vă iertare. Dar lăsați-i pe ceilalți să-și asume și ei responsabilitățile pentru faptele lor.

Chiar dacă d-voastră sunteți cel ofensat, aveți tendința să vă scuzați crezând că e din vina voastră că cealaltă persoană a acționat așa. Lăsați-i pe fiecare să-și poarte propria cruce iar voi concentrați-vă doar pe a voastră.

2. Luarea deciziilor nu e punctul vostru forte

 

Nu reușiți să luați singuri decizii. Aveți nevoie mereu de o părere din exterior. E drept că avem uneori nevoie de părerea celor din jur, dar dacă aveți nevoie de aceasta pentru lucruri nesemnificative (ca de exemplu alegerea unui fel de mâncare la restaurant) asta nu e normal. Vă îndoiți constant și vă întrebați ce se întâmplă dacă faceți o alegere sau alta.

Nu e vorba de alegere bună sau rea, e vorba doar de alegere. Deci, faceți alegerea voi înșivă. Nu aveți nevoie de nimeni altcineva pentru asta.

Acest aspect ne conduce la următorul punct: cum primiți criticile care vă sunt adresate?

 

3. Luați mereu criticile la persoana întâi

 

Vi se vor face critici pentru a vă permite să vă ameliorați,  atât la locul de muncă cât și în viața de toate zilele. Va trebui să le acceptați și să încercați să  vă ameliorați. Dar dacă luați toate criticile ca pe atacuri personale, nu veți ajunge departe. Ceilalți oameni nu sunt împotriva voastră, își dau și ei pur și simplu cu părerea.

Dacă puneți totul la inimă și reacționați excesiv la fiecare critică, dacă izbucniți în plâns, dacă strigați sau vă înfuriați,  înseamnă că nu aveți nici o stimă pentru voi înșivă.

 

4. Imediat ce un lucru devine dificil, îl abandonați

 

Nu prea vă place să vă bateți. Aveți impresia că oricum nu faceți nimic grozav, nimic bun, aveți impresia că oricum nu o să reușiți, deci cel mai bun lucru ar fi să nu mai faceți nimic. In consecință nici nu reușiți să știți exact ceea ce vreți. Vă simțiți prea slab ca să reușiți. De fapt nu sunteți slab, aveți doar o foarte proastă stimă de sine.

 

5. Nu reușiți să trăiți in prezent

 

Trecutul a fost, viitorul va fi, doar prezentul este. Voi vă gândiți constant la trecut, regretând erorile pe care le-ați făcut. Apoi, vă gândiți la viitor cu teamă pentru greșelile pe care le-ați putea face, cu frica de a fi rănit sau de a răni pe altcineva.

Dar în toate astea, uitați prezentul.

Nu putem ști niciodată ce va fi. Voi, în mintea d-voastră aveți o idee precisă de ceea ce se va întâmpla, și in general nu e niciodată pozitiv.

Mai bine trăiți prezentul, pentru că e singurul real.

 

6. Aveți mereu tendința să citiți printre rânduri

 

Fiecare frază pe care cineva o pronunță, pentru voi are un alt sens. Aveți impresia că oamenii vi se adresează utilizând un fel de cod. Sunteți plini de incertitudini și vedeți mereu un sens ascuns în spatele fiecărui cuvânt. Interpretați totul și căutați sensul ascuns al unei fraze banale sau al unei simple glume făcute la adresa d-voastră.

Aveți incertitudini asupra propriei persoane și încercați mereu să știți ce cred ceilalți despre voi. Aceste incertitdini devin predomionante în gândirea voastră și astfel aveți tendința să dați interpretări greșite lucrurilor ce vi se intâmplă. Vă transcrieți chiar și propriile idei și gânduri prin vorbele altor persoane. Totul se petrece în mintea voastră, de fapt. Dar ideile voastre negative devin din ce în ce mai puternice.

 

 7. Faceți mereu comparație între voi și ceilalți

 

Practic, nu aveți o personalitate bine definită. Pentru a ști cine sunteți sau ce valoare aveți, vă comparați mereu cu ceilalți. Indiferent că ar fi fratele vostru, colegul sau prietenul vostru, vă comparați mereu cu ei pentru a ajunge inevitabil la concluzia că ei sunt mai buni ca voi. Vă judecați foarte aspru, spunându-vă că in comparație cu X sau cu Y sunteți un nimeni. De cele mai multe ori nu stiți nici măcar cum să acceptați un compliment. De exemplu, când cineva vă spune că aratați bine, aveți tendința să credeți că o spune în glumă sau de complezență.

Stiți să recunoașteți calitățile altora dar nu și pe ale voastre. Din păcate acționând în acest fel, veți constata că oamenii se îndepărtează de voi. Ceea ce vă întărește credința că nu valorați nimic. Nu e adevărat. Adevărul e doar că aveți o stimă de sine foarte redusă.

 

Nu aveți cum să trăiți fericiți dacă aveți o stimă de sine scăzută. Cu timpul, stările de continuă autodepreciere vă vor costa inclusiv relațiile cu prietenii sau cu membrii familiei, care se vor întrista sau se vor sătura să vă audă mereu plângându-vă de voi înșivă. În consecință, vă puteți adânci într-o stare de tristețe cronică, de izolare sau chiar de depresie.

Dacă vă recunoașteți în descrierea de mai sus, ar fi cazul să faceți ceva în acest sens, pentru o viață fericită și împlinită, în care să aveți curajul să fiți voi înșivă, să vă exprimați liber, fără să va fie teamă de efectul pe care îl produceți. În felul acesta nu numai că veți fi incomparabil mai fericiți, dar veți da un exemplu  frumos și sănătos anturajului vostru și mai ales -în cazul celor ce sunt părinți- copiiilor voștri.

Ariana Simon, Traducere și adaptare din franceză, sursa: www.positivia.fr 

Dacă articolele mele îți sunt de ajutor, te să ajuți cu un SHARE pentru ca ele să ajungă la cât mai multe persoane, să dai un like paginii Învață.Crede.Iubește și te poți abona la canalul meu de Youtube, AICI.

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Comment

0
error: Acest continut este protejat !!