Prea târziu

 “Prea târziu, prea târziu e, Isuse

Prea târziu să mă-nchin `n faţa Ta.

E târziu ca păcatul să-mi blestem

Căci iertări nu mai ai, şi de-ai vrea.

 

Prea târziu să regret azi, Isuse

Căci nici timpul n-o să mă mai vrea,

Prea târziu să-ngenunchi şi-eu Isuse

Ai atâţia, ce-averuri ţi-ar da.

 

Eu n-am bani, n-am averi, am doar vorbe

Eu n-am decât genunchi să mă plec

Doar să-nchin a mea viaţă, Isuse

Şi prin faţă-Ţi cu lacrimi să trec.

 

Să mă uit azi cu jind la iubirea

Ce-o dai altora care Te-au vrut

Să plâng viaţa-mi ce-aşteaptă bătaia

De cuie gasite in propriu-mi mormânt.”

 

„Nu-i târziu, nu-i târziu azi, copile

Tu degrabă porneşte spre mal

Şi coboară din barcă, iubite

Sunt pe mare, te duc la hotar!

 

Nu-i târziu să-mi dai mâna ta mică

Şi în pumnu-Mi s-o strâng plin de har

Nu-i târziu, drag copil, viaţa toată

Să-Mi predai, să-ţi dau pacea-Mi în dar.

 

Nu-i târziu, nu-i târziu, necredinţei

Să-i ajut să te scape de chin

Nu-i târziu morţii tale să-i cumpăr

Cu-al meu sânge-amânare şi

 

Plin de-o altă viaţă să stai lângă Mine

Să primeşti şi tu azi, meritat, din iubire

Vino azi, copile pierdut, cu noroiul pe tine

Să te curăţ şi-apoi să te-mbrac

În a mea mântuire!”

 

# Dacă vrei să scrii pe acest site, aştept un e-mail la: psihoterapeut.monica@gmail.com

[ulp id=’C8fFaJbxUq9DpQpZ’]

Leave a Comment

0
error: Acest continut este protejat !!