Mă-ntorc, Isuse scump, smerit la Tine

Mă-ntorc, deşi n-am chei şi-mi e ruşine.

Mă-ntorc, Isuse fără bani şi acte

Am doar o tolbă plină de păcate.

 

Mă-ntorc, Isuse, să Îţi bat în poartă

Să îmi plec capul: „Azi, te rog, mă iartă!”

Să îmi deschizi, deşi merit nimic

Îţi las al meu păcat închis în plic.

 

 

Mă-ntorc  să Te aud întâia dată

Deşi Te-am ascultat de-atâtea ori în vatră

Cum ai mocnit în ea şi-apoi Te-ai stins

Şi nici măcar o dat` nu Te-am atins.

 

Mă-ntorc, Isuse, căci nu-i drum `nainte,

Pe drumul meu sunt numai căi-cuvinte.

Pe potecuţa Ta, în schimb, sunt fapte

Şi azi mă-ntorc, Isuse, de la moarte.

 

Păşesc pe drumul Tău de căi-dovezi

Că n-ai să laşi nimic al meu pe străzi.

Păşesc azi pragul casei Tale sfânt

Şi las la uşă blestemat mormânt.

[ulp id=’C8fFaJbxUq9DpQpZ’]

Leave a Comment

0
error: Acest continut este protejat !!