…ne ingaduim iubiri cu repetitie, ca s-o gasim pe cea mai buna.” (Alice Năstase Buciuta)

După ani în care ţi-ai permis doar griji și lupte, îţi  iei dreptul să te ai simplu, pe tine! Și-n durerea acelui dor de ea -de dragoste- te zdrobești cu vorbele lui Alice, te îngropi în lacrimi și îți juri că va fi ultima dată când te lași amăgită. Și bineînțeles că nu faci asta. Te arunci și mai rău data viitoare, convinsă fiind însă că de data asta, Dumnezeu ți-a răspuns rugăciunilor.

 …ne ingăduim iubiri cu repetiţie, ca s-o găsim pe cea mai bună.” 

Noi, femeile astea care credem cu tărie că nunta va veni după ce probăm câteva luni sau ani de viețuit împreună, că inelul va veni  când se va convinge că tu ești cea potrivită; naivele astea îndrăgostite, care credem că dacă un bărbat ne spune TE IUBESC, ne și vede mama copiilor lui. Că dacă ne-a vorbit de căsătoria noastră, de luna de miere, de bătrânețile trăite împreună, e alesul. Binecuvântarea lui Dumnezeu.

In loc să așteptăm dovezile lui de iubire, ne grăbim să le dăm noi, pe ale noastre, să-i impresionăm cu cele mai frumoase și mai nemaipomenite calități pe care nici o alta nu le-a avut. Chipurile, pentru că noi suntem cele ce vom moșteni împărăția: marea dragoste a lui.

Facem pentru ei ceea ce sigur au făcut și altele, însă noi suntem convinse că ele nu au avut talentul lui “aşa cum trebuia”, cum avea el nevoie.

Spune-i ALTFEL „Te iubesc!”. Fă-i un cadou de neuitat: o fărâmă din sufletul tău transpusă în cuvinte. Comandă AICI povestea voastră de dragoste personalizată!

Atât de mult ne aruncăm în viitorul visat de noi, dar nepromis de ei –dar de unde să ştim că promisiunea vine la pachet cu jurământul în fața lui Dumnezeu, nu cu cel făcut la vreme de făcut dragoste!?- , că nu mai avem timp să vedem că până mai ieri alta se demachia în baia mică, alta schimba lenjeria de pe pat și folosea aragazul în speranța unui WOW de la el!

Fără să ne dăm seama că ei își spun simplu și tăcut:  …ne îngăduim iubiri cu repetiţie, ca s-o găsim pe cea mai bună.” 

Îngăduim a fi doar niște repetiții, niște aspirante, niște concurente, nicidecum câștigătoarele!

Dar de unde să știm? Când ne grăbim să ne arătăm calitățile, și ei se grăbesc să ni le testeze, să vadă diferența între noi și fosta…

Îţi povesteşte o mare dragoste năruită că atunci când te-a cunoscut, în casa lui erau hainele alteia, căreia i le-a dat când ea a văzut poze cu voi pe Facebook , și atunci, înlăcrimată și plină de durere, săraca, i-a scris dur: ȚI-AI BĂTUT JOC DE MINE!

Stupefiant pentru tine să afli ”adevărul brutal”, dar nu îndeajuns de stupefiant încât să-i trânteşti ușa în nas și să-i spui scurt: La revedere, domnule, dacă ei i-ai făcut asta, ce mă face să cred că mie nu-mi vei face la fel? Tiparele …. nu se schimbă! Asa usor …”

Convinsă fiind că tu eşti aleasa care a trecut toate probele, zâmbeşti, umflându-ţi orgoliul. Păi cum altfel?

“Fraiero, ai pierdut!”

Nu?

Habar nu mai ai cum o cheamă pe biata ”colegă de suferință”, dar te rogi pentru sufletul ei, zdrobit de aceeași naivitate. Căci, dragelor, a cui e vina cînd se ajunge aici? A lor? Nicidecum! A noastră, căci ne aruncăm la gunoi singure!

-Ce cauți în patul unui bărbat înainte de jurământul suprem?

-Păi… caut iubire. Și o primesc din plin!

-Cât timp? te-aș întreba?!

Tu, ce mi-ai raspunde?

Unele au mai mult noroc, prind câteva luni. Altele și mai mult, prind câțiva ani:) Și în final tot la gunoi ajung.

Căci …”Noi, cei mai Don Juani,  …ne ingaduim iubiri cu repetitie, ca s-o gasim pe cea mai buna.” 

Afli apoi de cealaltă iubire, care, săraca, se ruga la Sf Ciprian (parcă așa se numește cel care se ocupă de vindecarea de farmece!) să-i vindece soțul de farmecele făcute de alta, de care dânsul era îndrăgostit nebunește. Evident că toate rugile ei au fost în zadar, căci domnul cu pricina  era inca obsedat de ea.

I-ai spune și ei:”Draga mea, lupul părul!!!  Năravul… nu farmecele l-au făcut să se îndrăgostească de ea! Lipsa interesului și a respectului pentru tine!”

Dar taci … ştii bine că nu te va crede. Şi tu ai trecut pe acolo …

Afli apoi de o alta care se crezuse eroină, în timp de domnul fugea pe plajă cu ea, fugit de-a binelea de lângă soția lui. Deh, o mare iubire pentru care nu putea renunța la soție, de frica de a nu rămâne singur, fără niciuna! Dar… tot pe principiul:  …ne îngăduim iubiri cu repetiție, ca s-o găsim pe cea mai bună.” 

Și și-a tot îngăduit. Căci cum altfel poate trăi un bărbat care are în sânge schimbarea? (femeilor) Păi ne întreb pe noi, toate: chiar așa, daca are omul de unde alege, de ce să nu-și permită să se plictisească? Dacă femeile nu-i închid uşa, cine-i de vină?

Lecțiile astea de viață le tot primim, dar rar vedem o coadă de femei vindecate, care să iasă în stradă și să strige: ”La gunoi cu voi!” Tot ce vedem e o coadă de femei nefericite, plânse, care se roagă la toți sfinții să le ajute să-și revină după ce au fost date afară din casă pentru a-și face loc alta!

Păi chiar așa, nu crezi c-ar trebui să-ți faci o viză de flotant, pe perioadă limitată?

Bărbații își îngăduie :  iubiri cu repetiție, ca s-o găsim pe cea mai bună.” , pentru că noi le permitem.

E vinovat el oare? Ori e respinsabilitatea noastra sa fugim de „iubiri cu repetitie”?

E ca atunci când el are SIDA și-ți dă și ție. Apoi urli în gura mare: NEMERNICUL! TREBUIA SĂ-MI SPUNĂ!

Dar tu stii ca ție nu  trebuia să-ți spună nimeni că ești responsabilă pentru viața ta, că nu ai ce căuta în patul unui bărbat care nu și-a luat un agajament în fața lui Dumnezeu de ”LA BINE ȘI LA RĂU, PÂNĂ CÂND MOARTEA (nu alta!) NE VA DESPĂRȚI!”, ci  …ne îngăduim iubiri cu repetiție, ca s-o găsim pe cea mai bună.” 

Ne asumăm responsabilități pentru viața bărbaților care nu dau 2 bani pe noi, dar nu ne asumăm responsabilitatea pentru viețile și sufletele noastre.

„De ce-am face-o? Ei, sărmanii… cum vor mai trăi fără naive ca noi?” – ma intreba ironic o femeie frumoasa, candva, dupa ce si-a mutilat sufletul in timpul „repetitiilor” unui barbat la fel de frumos ca ea, dar schimbator ca valuta.

Dragelor, noi ar trebui să ne spunem, înainte de-a ajunge de mână cu ei:  …nu îngăduim iubiri cu repetiție, ca s-o găsiţi VOI  pe cea mai bună. !

Ne punem Aripi de drum, să zburăm la singura iubire ce nu ne va dezamăgi niciodată? De Dumnzeu?

Dacă articolele mele îți sunt de ajutor, te încurajez să ajuți cu un SHARE pentru ca ele să ajungă la cât mai multe persoane, să dai un like paginii Învață.Crede.Iubește , să te abonezi la canalul meu de Youtube,AICI și să te înscrii în grupul NU EȘTI SINGUR PE LUME, aici !

Comments
  • lucia
    Răspunde

    Bun articolul.
    Dar in caz de adulter, cel/cea care il comite e principalul vinovat.
    In cazul expus de tine, in care el e cel care inseala, nu mi se pare corect ca el e absolvit de vina, si el e vinovat.

Leave a Comment

0
error: Acest continut este protejat !!