1) Pentru că  îi lipseşte ceva.  Ceva am zis, nu cineva. Şi de ar fi totuşi un cineva, acela n-ai fi tu!

Şi lipsa asta n-are nimic de-a face cu nervii actualei, cu lipsa ei de intelegere, cu dragostea care a murit, cu groapa pe care a sapat-o sa o inhumeze. Pe iubire zic, nu pe femeie!

Lipsa asta are de-a face cu el. Cu iubirea care ii lipseste. Iubirea de sine. Cu frica de a nu ramane singur, asa defect cum e. Defect, ai auzit bine! Daca nu s-ar vedea la mana a doua, ori a treia, ori aproape de final, n-ar ramane langa o ea care ii da batai de cap, in loc de implinire, la ceas de dezlegare.

2) Te cauta nu pentru ca e porc, nemernic sau misogin. Ci pentru ca nu poate mai mult. Si celui ce n-are, i se va lua si ce are, zice Hristos. Ala in care s-ar putea sa nu crezi! Nu  poate, pentru ca e gol pe dinauntru. Caci n-a avut cine sa-i umpla sufletul cu iubire. Cu demnitate. Cu bucurie si cu pace. Si, in lipsa lor, s-a pus pe cautat inlocuitori. Femei. Alcool. Droguri. Cluburi. Aroganta. Infatuare.

Puterea exemplului pozitiv in viata lui, a inclinat spre 0. Poate si in a ta, dar tu n-ai apucat inca sa gasesti scapari in substitute care iti distrug trupul. Tu ai luat calea celor ce-ti distrug sufletul. Unul din substitute e el, barbatul frumos ce-l plangi in fiecare perna, in fiecare pumn si-n fiecare respiratie. El insa… e al alteia. Sau al altora.

Spune-i ALTFEL „Te iubesc!”. Fă-i un cadou de neuitat: o fărâmă din sufletul tău transpusă în cuvinte. Comandă AICI povestea voastră de dragoste personalizată!

3) Te cauta din acelasi motiv din care tu ii raspunzi inca: pentru ca amandoi cautati o mare iubire, o mare implinire si un mare adevar. El in aventuri si-n deliruri, tu in bratele lui.

Amandoi vreti sa fiti acceptati si valorizati asa cum sunteti.

Problema nu e insa nevoia de iubire, ci LOCUL unde o cautati amandoi: in substitute.

Diferenta o face, insa, numai Dumnezeu! Si despre asta vom vorbi altădată!

Dacă vrei să înveţi despre adevărata iubire, îţi recomand aceste 2 cărţi, care pe mine m-au transformat:

Relaţii de iubire. Normalitate şi patologie

ARTA DE A CULTIVA RELAŢII DURABILE

[ulp id=’C8fFaJbxUq9DpQpZ’]
Showing 4 comments
  • Lucifer
    Răspunde

    Și peste cîțiva ani, vom vorbi despre a privi oamenii într-un mod mai profund, mai îngăduitor, așa cum Isus a fost cu noi toți. Dacă n-ar fi fost dragostea Lui, răbdarea Lui, îngăduința Lui… n-am fi putut scrie așa, aici și acum.

    Nu cred că există „mă caută, dar nu mă vrea”. Cred că din acțiunile din care tu crezi că rezultă „mă caută, dar nu mă vrea”, reiese de fapt o dorință mai scăzută a „căutării”, față de ultima dată.

    Suntem oameni, supărările, certurile, conflictele ne afectează, evident. Într-o relație el/ea, lucrurile astea răcesc dragostea și o consumă… la propriu. Reziști după o ceartă fiindcă iubești. Dacă lucrurile nu se remediază, mai reziști o dată, și încă o dată și încă o dată și cam atît…
    În toate repetările astea, aștepți, speri și te reîntorci. Cauți la aceeași persoană nu pentru că n-ai găsi în altă parte, ci pentru că înțelegi durerea pe care o rupere o produce în tine dar mai mult de atît… în cealaltă persoană. Iubești și nu vrei să fie așa, așa că lupți și o „tot cauți”. Ți-ai făcut vise, planuri împreună, te-ai dăruit cu totul și iubești… cum să lași să se termine cu o rupere? Așa că „o tot cauți” și speri. Cu fiecare căutare eșuată speranța scade, dragostea se consumă.
    In the end, nu mai caută nimeni pe nimeni. Rămîn doi oameni rupți, incompleți, frustrați, cu falsa nădejde că timpul vindecă rănile dar de fapt le acoperă praful și din cînd în cînd, la o mișcare mai bruscă… se simte încă, o durere seacă, permanent prezentă și permanent absentă.

    Și cu pete din urma noastră sau ciungi, mergem încet dar siguri, încrezători, căutînd din nou fericirea, mințindu-ne că celălalt a fost vinovat si doar ”eu” a fost rănitul. Si apoi voila, welcome in the vicious circle of self-distruction!

    Next, please!

    • admin
      Răspunde

      … … … fara cuvinte … Sa speram ca nu ajungem acolo toti … acest post era despre fostii care ne cauta desi nu isi doresc relatii serioase, insa daca a facut putina valva in sufletul cuiva, e pentru ca ceva nu e vindecat acolo. 🙂 Daca ea nu poate, incearca tu! Sa stii ca femeile fug mai des ca barbatii :). De ele insele:).
      Multumesc.

      • Alexandra
        Răspunde

        Trist si dureros articolul…nu pot spune decat ca ma aflu in situatia in care, dupa 9 ani de relație, urmați de trei ani de despărțire, sa revina in viata mea cu mesaje de tipul “mi-e dor de tine”; “nu vreau o relatie, dar te vreau pe tine”…
        Probleme este ca eu inca mai am sentimente pentru el si chiar daca este dureros, dar este mai sănătos, prefer sa ma aleg pe mine decât să traiesc si retraiesc viata in incertitudine, nesiguranță, cu alte cuvinte, suferință. Teama de angajament il acaparase si a preferat să se retragă, sa se refugieze in alcool si femei, din pacate. Culmea este că el a fost dintotdeauna foarte sigur pe el si pe ceea ce isi dorea si mereu imi spunea ca vrea sa intemeiem o familie, sa avem copilasi, sa fie stalpul de rezistență al familiei, sa nu ne lipsească nimic”, etc.
        Am cautat fericirea unul in celalalt, am si trăit în iluzia fericirii pana am ajuns nefericiti.
        Golul dinauntrul tau nu ti-l poate umple nimeni, numai tu cu voința, răbdare, iubire de sine.

        • monica.berceanu
          Răspunde

          asa este, acest gol va fi umplut mereu cu vointa si cu recunoasterea starii in care ne aflam, pentru ca perioada de doliu sa fie traversata sanatos!

Leave a Comment

0
error: Acest continut este protejat !!