Adulterul se iartă, dar NU se acceptă oricum!

“Nu judeca, să nu fii judecat! Căci cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura!”, auzim des în biserici, în sfaturi ale celor mai înțelepți ca noi.

Și mare adevăr se spune prin aceste cuvinte. Dar noi, ca oameni căzuți, de multe ori interpretăm greșit această încurajare, nefăcînd diferența între A JUDECA și a SPUNE ADEVĂRUL ÎN DRAGOSTE/A SPUNE PĂCATULUI/GREȘELII PE NUME!

în felul acesta ajungem abuzați, umiliți, trădați, folosiți după bunul plac al celor ce cred că e normal să faci ce simți, când simți, fără a ține cont de inima celuilalt.

Cu toții greșim. Cu toții L-am injunghiat pe Dumnezeu. L-am răstignit prin nepăsarea noastră și prin neîncrederea deplină în credincioșia Lui.

Dar una e să greșești, și alta e să persiști în greșală.

Una e să te înfurii, și alta e să dai frâu liber furiei tale și să lovești cu ea în trupul și sufletul cuiva.

Una e să vezi greșeli la partenerul tău și alta e să te crezi mai îndreptățit ca el să-l trădezi cu altul și să pui în aplicare planuri diabolice spre a-ți împlini nevoile egoiste.

Una e să îți părăsești partenerul care îți greșește repetat, și alta e să rămâi cu el din egoism și să-l înjunghii pe la spate cu trădarea ta emoțională și fizică.

Om frumos, a spune păcatului pe nume nu se numește mândrie! Se numește iubire de oameni. Când vezi omul de lângă tine că își trădează partenerul de viață și taci, motivand că nici tu nu ești sfânt, și că nu ai dreptul să judeci, te faci părtaș păcatului său. Susții indirect că ești de acord cu comportamentul lui.

Când accepți repetat, ca partener, trădările soțului/soției/iubitului/iubitei tale, motivînd că Dumnezeu ne cere să iertăm, îți bați joc, la rândul tău, de creația Acelui Dumnezeu. El ne-a creat pe toți egali, deci tu nu meriți mai puțin ca partenerul care te trădează.

Sunt de acord că ai greșit, că l-ai rănit și tu, că ești responsabil pentru relația voastră, dar dragul meu, nu ești doar tu! Într-o relație sunt 2. Dacă numai unul își asumă responsabilitatea schimbării propriului caracter și celălat continuă cu adulterul, motivînd că motivul acelui adulter este greșala celuilalt, atunci relația nu are cum să funcționeze.

Și dacă vrei să fii sfânt, și bine faci că vrei asta, atunci adu-ți aminte și că Dumnezeu este un Dumnezeu DREPT, IUBITOR și CREDINCIOS. El nu îți poate cere ție, din iubire, să accepți o viață umilința, doar pentru că Hristos a făcut-o! Adu-ți, te rog, aminte că tu NU ești Dumnezeu să-ți dai viața pe cruce pentru partenerul care ALEGE să te calce în picioare!

Tu ești om, și singura Persoană pentru care Dumnezeu îți cere să accepți să fii prigonit, este Hristos!

“Ferice va fi de voi când din pricina Mea veți fi…”

Și mai amintește-ți că Dumnezeu IUBEȘTE păcătosul, dar URĂȘTE păcatul! Iar pe omul care iubește să pacătuiască, adică să comită adulter repetat, îl mustră întâi blând, prin Duhul Sfânt, apoi îl lasă în voia minții lui, dacă refuză să se întoarcă de la calea lui greșită!

Om frumos, dacă pleci de lângă partenerul care te umilește nu se numește mândrie, ci dreaptă măsură, și ai nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a aplica consecințe comportamentului disfuncțional, pentru ca omul acela să aibă șansa de a-și conștientiza greșeala, prin durerea pe care o simte la plecarea ta.

Și de nu simte durere, ci se bucură în continuare de plăcerea adulterului, nu te întoarce la el susținând că e datoria ta să îl salvezi! Unul singur ne e Salvator, și Acela e Isus Hristos, tu ești doar o unealtă în mâinile Creatorului!

Om frumos, Dumnezeu ți-a dat un trup despre care spune că e templul Duhului Sfânt, și într-un templu nu vii cu mizerii! Permiți tu ca trupul tău să fie pângărit ori de câte ori partenerul adulterin ți-l folosește pentru propria plăcere NUMAI când are el chef, și în restul timpului te neglijează?

Poți iubi în continuare, cu iubirea lui Dumnezeu, un partener adulterin, dar plecând de lângă el cel puțin până dovedește, poate în decurs de ani de zile, că s-a schimbat!

Nu militez pentru divorț, dar militez pentru respect, integritate și dragoste. Ori un om care își trădează partenerul nu dovedește niciuna din aceste virtuți!

Militez pentru adevăr și dreptate, și adevărul lui Dumnezeu este că El e dragoste și că dreptatea lui e dovedită de faptul că se îndepărtează de noi până când ne cerem iertare, recunoaștem greșeala și NE OPRIM din a mai comite acea greșală!

A spune IARTĂ-MĂ! Și a continua în adulter nu e dovada iubirii, ci a lipsei ei! E dovada fățărniciei și a egoismului celui ce le practică!

Om frumos, ai curajul de a pune limite ferme unui partener care te trădează!

Ai curajul de a sta departe, de a nu-ți arunca mărgăritarele înaintea porcilor!

E dură realitarea, dar trebuie spusă și respectată!

 Dacă articolele mele îți sunt de ajutor, te încurajez să ajuți cu un SHARE pentru ca ele să ajungă la cât mai multe persoane, să dai un like paginii Învață.Crede.Iubește , să te abonezi la canalul meu de Youtube,AICI și să te înscrii în grupul NU EȘTI SINGUR PE LUME, aici!